,,Verde crud"

 

Verdele a împânzit cîmpia.

De-acum poți alerga în voie, copile.

Prinde-ți speranțele de aripa unui cocor

Și simte-n piept frăgezimea acestei zile.

Pe urmele tale moi, vor umbla copiii tăi,

Și verdele în ei va renaște din pământ

Icoana primăverii va veghea peste ei,

Cu lumina credinței și-al sacrului veșmânt.

În verde crud  își îmbracă trupul primăvara

Așa cum în alb mireasa-n ziua nunții,

Și cerul îi aduce binecuvântarea

Și-n semn de cununie, cuminte plânge lumânarea.

Eu cred că primăvara crește odată cu noi

Și chiar de pleacă uneori,

Se-ntoarce odată cu speranțele noastre,

În stoluri albe, pe aripi de cocori.